Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, domnul Theodor Paleologu, participă astăzi la lucrările celei de-a 35-a Conferinţă Generală UNESCO care are loc la Paris.

Principalele subiecte aflate pe ordinea de zi a Conferinţei vizează: rapoartele privind activitatea UNESCO în perioadele 2006-2007 și 2008-2009; strategia UNESCO, revizuită, pe termen mediu (2008-2013); proiectele de programe şi de buget pentru perioadele 2010-2011 şi 2012-2013; aspecte privitoare la politica generală a activităţii şi la metodele de lucru ale UNESCO, dar şi privitoare la componentele juridice, administrative, financiare ale organizaţiei.  
Un alt punct important pe agenda Conferinţei îl reprezintă alegerea şi validarea noului director general al UNESCO, pentru următorii patru ani.
În cadrul conferinţei, Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, domnul Theodor Paleologu a susţinut următorul discurs:

„Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi Domnilor Miniştri,
Doamnelor şi Domnilor Ambasadori, Excelenţele Voastre,
Distinşi invitaţi,

Dacă privim evoluţia societăţii umane, relaţiile uneori violente şi distrugătoare pe care unele State şi mentalităţi le promovează, putem afirma că formula socio-culturală şi educaţională UNESCO constituie adevărata soluţie de a evita orice derapaj pe care îl traversează umanitatea. Cultivarea păcii şi crearea de societăţi durabile prin promovarea colaborării dintre statele membre în domeniile ştiinţei, educaţiei, culturii şi al comunicării nu este numai o ambiţie firească, dar şi o soluţie pe termen lung, deoarece, în faţa actualităţii mondiale, rolul UNESCO este deosebit de important şi trebuie să îi acordăm atenţia meritată. 
România îşi exprimă angajamentul să întărească spiritul de cooperare, dialog şi comprehensiune între ţările şi naţiunile noastre, dar şi voinţa de a-şi păstra bogăţia şi diversitatea patrimoniului nostru cultural comun, în vederea promovării acestuia ca şi tezaur al lumii întregi.   
Ţările din regiunea noastră au înregistrat o creştere semnificativă a recunoaşterii internaţionale a valorii şi specificităţii propriului patrimoniu cultural. Factori precum stabilizarea progresivă în regiune, avansarea integrării europene, demararea unor proiecte substanţiale de dezvoltare, au creat condiţii favorabile promovării culturii ca un puternic instrument pentru instaurarea unui climat de pace. 
De asemenea, în ultimii ani, s-a înregistrat şi o creştere rapidă a producţiei, consumului şi schimbului de produse şi servicii culturale, generate în mod particular de procedeele de digitizare. În acelaşi timp, rolul culturii în turism şi industrii aliate a început să exprime capacităţile acestora de a stimula profituri din dezvoltare.  
Totuşi, alte ameliorări nu au urmat viteza schimbării şi nu au atins potenţialul culturii ca dispozitiv central de a asigura dezvoltarea umană şi economică durabile. În mod special, consolidarea culturii ca dimensiune centrală a dezvoltării nu a fost în întregime însoţită de o creştere proporţională cu finanţarea sa sau atenţia politică acordată. Constrângerile resurselor disponibile, adăugate la insuficienta recunoaştere a potenţialului culturii ca factor de dezvoltare, au contribuit la plasarea culturii la periferia priorităţilor politice. De fapt, cultura a rămas, din păcate în mod constant, o chestiune reziduală, atât la nivel naţional, cât şi regional, demonstrând că prăpastia ce separă importanţa sa şi exigenţele, rămâne încă descoperită. 
Viteza evoluţiei în toate aspectele existenţei umane, la nivel global şi local, impune cultura ca o resursă indispensabilă în vederea comprehensiunii şi gestionării schimbării. Este o realitate foarte actuală în Europa de Sud-Est, caracterizată de procese de tranziţie profunde, ce implică sferele politice, economice şi sociale. Din acest motiv, România îşi reafirmă angajamentul de a face din cultură prioritatea sa, de a întări cooperarea dintre ţările noastre, în dimensiunile sale bilaterale şi multilaterale.
Din acest punct de vedere, cultura va fi privită ca schimb, formare şi consolidare a aspectelor spirituale, materiale şi intelectuale, în favoarea unor valori precum incluziunea şi deschiderea spre celălalt. Această viziune ne va permite să creştem cooperarea în domeniul patrimoniului până la acţiuni ce vizează protejarea şi promovarea diversităţii culturale, a creativităţii ca resursă indispensabilă spre integrare şi dezvoltare.
În acelaşi timp, voinţa României este de a întări dimensiunea trans-naţională şi trans-frontalieră în scopul de a face un instrument mult mai eficace în serviciul dialogului şi a dezvoltării. Tot astfel, şi cooperarea intra-regională, inclusiv transferul de cunoştinţe şi împărtăşirea de bune practici va rămâne o prioritate esenţială. 
În acest cadru şi conştienţi de rolul catalizator jucat de cultură, încurajăm activităţile de cercetare şi formare care se focusează pe impactul culturii şi al creativităţii asupra dezvoltării umane şi economice a societăţilor noastre, dar şi asupra economiei culturii”. 

SURSA: AMOS News