Principalele subiecte aflate pe ordinea de zi a Conferintei vizeaza: rapoartele privind activitatea UNESCO în perioadele 2006-2007 È™i 2008-2009; strategia UNESCO, revizuita, pe termen mediu (2008-2013); proiectele de programe si de buget pentru perioadele 2010-2011 si 2012-2013; aspecte privitoare la politica generala a activitatii si la metodele de lucru ale UNESCO, dar si privitoare la componentele juridice, administrative, financiare ale organizatiei.
Un alt punct important pe agenda Conferintei îl reprezinta alegerea si validarea noului director general al UNESCO, pentru urmatorii patru ani.
În cadrul conferintei, Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, domnul Theodor Paleologu a sustinut urmatorul discurs:
„Domnule Presedinte,
Doamnelor si Domnilor Ministri,
Doamnelor si Domnilor Ambasadori, Excelentele Voastre,
Distinsi invitati,
Daca privim evolutia societatii umane, relatiile uneori violente si distrugatoare pe care unele State si mentalitati le promoveaza, putem afirma ca formula socio-culturala si educationala UNESCO constituie adevarata solutie de a evita orice derapaj pe care îl traverseaza umanitatea. Cultivarea pacii si crearea de societati durabile prin promovarea colaborarii dintre statele membre în domeniile stiintei, educatiei, culturii si al comunicarii nu este numai o ambitie fireasca, dar si o solutie pe termen lung, deoarece, în fata actualitatii mondiale, rolul UNESCO este deosebit de important si trebuie sa îi acordam atentia meritata.
România îsi exprima angajamentul sa întareasca spiritul de cooperare, dialog si comprehensiune între tarile si natiunile noastre, dar si vointa de a-si pastra bogatia si diversitatea patrimoniului nostru cultural comun, în vederea promovarii acestuia ca si tezaur al lumii întregi.
Å¢arile din regiunea noastra au înregistrat o crestere semnificativa a recunoasterii internationale a valorii si specificitatii propriului patrimoniu cultural. Factori precum stabilizarea progresiva în regiune, avansarea integrarii europene, demararea unor proiecte substantiale de dezvoltare, au creat conditii favorabile promovarii culturii ca un puternic instrument pentru instaurarea unui climat de pace.
De asemenea, în ultimii ani, s-a înregistrat si o crestere rapida a productiei, consumului si schimbului de produse si servicii culturale, generate în mod particular de procedeele de digitizare. În acelasi timp, rolul culturii în turism si industrii aliate a început sa exprime capacitatile acestora de a stimula profituri din dezvoltare.
Totusi, alte ameliorari nu au urmat viteza schimbarii si nu au atins potentialul culturii ca dispozitiv central de a asigura dezvoltarea umana si economica durabile. În mod special, consolidarea culturii ca dimensiune centrala a dezvoltarii nu a fost în întregime însotita de o crestere proportionala cu finantarea sa sau atentia politica acordata. Constrângerile resurselor disponibile, adaugate la insuficienta recunoastere a potentialului culturii ca factor de dezvoltare, au contribuit la plasarea culturii la periferia prioritatilor politice. De fapt, cultura a ramas, din pacate în mod constant, o chestiune reziduala, atât la nivel national, cât si regional, demonstrând ca prapastia ce separa importanta sa si exigentele, ramâne înca descoperita.
Viteza evolutiei în toate aspectele existentei umane, la nivel global si local, impune cultura ca o resursa indispensabila în vederea comprehensiunii si gestionarii schimbarii. Este o realitate foarte actuala în Europa de Sud-Est, caracterizata de procese de tranzitie profunde, ce implica sferele politice, economice si sociale. Din acest motiv, România îsi reafirma angajamentul de a face din cultura prioritatea sa, de a întari cooperarea dintre tarile noastre, în dimensiunile sale bilaterale si multilaterale.
Din acest punct de vedere, cultura va fi privita ca schimb, formare si consolidare a aspectelor spirituale, materiale si intelectuale, în favoarea unor valori precum incluziunea si deschiderea spre celalalt. Aceasta viziune ne va permite sa crestem cooperarea în domeniul patrimoniului pâna la actiuni ce vizeaza protejarea si promovarea diversitatii culturale, a creativitatii ca resursa indispensabila spre integrare si dezvoltare.
În acelasi timp, vointa României este de a întari dimensiunea trans-nationala si trans-frontaliera în scopul de a face un instrument mult mai eficace în serviciul dialogului si a dezvoltarii. Tot astfel, si cooperarea intra-regionala, inclusiv transferul de cunostinte si împartasirea de bune practici va ramâne o prioritate esentiala.
În acest cadru si constienti de rolul catalizator jucat de cultura, încurajam activitatile de cercetare si formare care se focuseaza pe impactul culturii si al creativitatii asupra dezvoltarii umane si economice a societatilor noastre, dar si asupra economiei culturii”.
SURSA: AMOS News