Stimati presedinti ai celor doua Camere,
Stimati membri ai Guvernului,
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Excelentele voastre,
Dragi români,
Am solicitat sa ma adresez camerelor reunite ale Parlamentului pentru a-mi exprima preocuparea fata de recentele evenimente din Republica Moldova. Consider ca avem obligatia sa analizam împreuna situatia creata la granita de est a tarii noastre, granita a Uniunii Europene.
Multi s-au întrebat de ce Presedintele României nu a reactionat imediat.
Nu am dorit sa raspundem la provocarile din ultima saptamâna, care urmareau sa justifice actiunile de represiune prin invocarea atitudinii si actiunilor României. Dar nu putem sa tacem la infinit, chiar daca va pot prezenta doar o evaluare partiala.
Sunt voci care ne spun ca România ar trebui sa uite de Republica Moldova, sa ne prefacem ca nu avem o relatie speciala cu cetatenii acestei tari. Acestora le recomand sa-i întrebe pe români: cum este privit cel care îsi lasa fratii la greu?
Datoria noastra morala este sa nu-i abandonam pe cei care ne vorbesc limba, pe cei care se revendica de la aceeasi istorie ca si noi, pe cei care vor sa aiba în Europa un viitor comun cu cel al României, indiferent daca sunt români, ucraineni, rusi sau de alta origine etnica. România nu vrea sa revendice drepturi asupra unor teritorii pierdute în trecut, România nu vrea sa puna în discutie granitele sau suveranitatea Republicii Moldova. Este în interesul direct al României sa se învecineze cu o tara stabila si prospera.
Ca stat european, avem responsabilitatea de a face cunoscut atât aliatilor nostri, cât si celorlalte state ale lumii, ce se întâmpla dincolo de Prut. Atitudinea noastra pleaca de la valorile care stau la baza Uniunii Europene, comunitate de tari care are vocatia, asa cum este scris în Tratatul de la Roma din 1957, sa promoveze pacea si libertatea, chemând toate popoarele Europei care împartasesc aceste idealuri sa i se alature.
Doamnelor si domnilor,
Am fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova, imediat dupa momentul proclamarii independentei acesteia la 27 august 1991. România a fost si primul stat care a stabilit relatii diplomatice cu Chisinaul pentru a pune bazele firesti ale relatiei între cetatenii de pe cele doua maluri ale Prutului. România a facut acest gest desi teritoriul de la est de Prut a fost desprins din trupul tarii de pactul fascisto-comunist, Ribbentrop-Molotov, declarat si de catre Parlamentul României drept un act ilegal si arbitrar.
În primii ani dupa 1989, statele noastre au început parcurgerea unui lung drum spre edificarea unor societati moderne si democratice, fondate pe respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Si România si Republica Moldova se aflau în fata parcursului comun de la un regim totalitar la un stat de tip european. Si România si Republica Moldova si-au afirmat vointa de a consacra caracterul unic al relatiilor noastre, consolidat de utilizarea limbii române si de o istorie comuna. Valorile europene erau împartasite atât la Bucuresti, cât si la Chisinau, iar integrarea în familia europeana era dezideratul comun al ambelor state.
Înainte de a deveni parte a Uniunii Europene, România a trecut printr-un proces îndelungat de desprindere de trecutul totalitar. Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului si Comisia pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România au facut o necesara opera de clarificare a istoriei noastre din ultimul secol, tragând o linie de demarcatie între România moderna si cele doua totalitarisme care au acaparat statul român vreme de jumatate de veac. Astfel, am putut privi cu încredere viitorul nostru european.
Cetatenii Republicii Moldova au fost victimele unui sistem totalitar care a lasat urme adânci. Negarea identitatii românesti este parte a acestei mosteniri totalitare. Pentru o întreaga generatie de tineri studiul limbii si literaturii române sau al istoriei românilor a devenit o dovada de curaj. A rosti slujba în limba româna si a oficia într-o biserica apartinând Mitropoliei Basarabiei a fost, adesea, un act de eroism, desi libertatea religioasa trebuie respectata ca orice drept universal.
Sechelele comunismului se regasesc si în teza conform careia identitatea unui stat se construieste lansând permanente acuze la adresa României si a cetatenilor sai. Nu vom accepta ca românii sa fie culpabilizati pentru ca sunt români. Nu vom accepta ca România sa fie acuzata de actiuni menite sa destabilizeze Republica Moldova. Nu vom tolera ca românii de peste Prut sa fie umiliti doar pentru ca nu cred într-un sistem ostil societatii deschise.
Doamnelor si domnilor,
România sprijina neconditionat Republica Moldova. Este în interesul direct al României ca Republica Moldova sa îsi împlineasca destinul european, conform aspiratiilor cetatenilor ei de a trai în securitate si stabilitate democratica. Å¢ara noastra considera ca democratizarea si modernizarea Republicii Moldova, precum si respectarea drepturilor si libertatilor civile ale cetatenilor sai, sunt elemente fundamentale care influenteaza calitatea relatiilor cu statul vecin, iar acestea trebuie urmarite indiferent de orientarea politica a autoritatilor de la Chisinau, atât timp cât sunt rezultatul unor alegeri corecte.
Fara sa cerem nimic în schimb, am devenit avocatul vocatiei europene a Republicii Moldova. De aceeasi abordare am dat dovada si în demersurile noastre de sustinere la ONU, OSCE, Consiliul Europei, NATO si în alte organizatii regionale. Am sprijinit includerea Republicii Moldova în proiectele derulate sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, în cadrul Procesului de Cooperare in Europa de sud-est (SEECP), al Acordului de liber schimb în Europa Centrala (CEFTA), în cadrul Organizatiei Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN), al Initiativei de Cooperare în Europa de sud-est (SECI), ca sa enumar numai o parte din aceste dovezi de sustinere venite din partea noastra.
În mod constant România a atras atentia comunitatii internationale, Uniunii Europene si NATO, asupra pericolului pe care îl reprezinta conflictele înghetate, si în mod deosebit, conflictul transnistrean. România a pledat pentru implicarea Uniunii Europene si a Statelor Unite ale Americii, alaturi de OSCE, Federatia Rusa si Ucraina, în problematica reglementarii situatiei din zona transnistreana. România a sustinut decizia Uniunii Europene de a se angaja concret în aceasta problematica prin crearea si implementarea Misiunii UE de Monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, fiind multumiti de rezultatele pe care aceasta misiune le-a produs în teren. De asemenea, am apreciat numirea de catre Uniunea Europeana a unui reprezentant special pentru Republica Moldova si deschiderea unei reprezentante a Comisiei Europene la Chisinau. În plus, am adus, în mod constant, tema Republicii Moldova pe agenda sesiunilor Consiliului European.
Schimburile economice dintre tara noastra si Republica Moldova s-au intensificat constant. Exporturile acestui stat în România au crescut puternic mai ales în ultimul an, sustinute de regimul comercial preferential asimetric acordat de Uniunea Europeana. România este acum a treia sursa de importuri si prima destinatie a exporturilor din Republica Moldova.
Cu toate acestea, reactia autoritatilor de la Chisinau a vizat, cu predilectie, împiedicarea dezvoltarii firesti a relatiilor bilaterale. Astfel, România a fost acuzata, în repetate rânduri, de „imperialism” si de „expansionism”, inclusiv în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului,
unde România nu a facut decât sa apere cauza propriilor ei cetateni.
Identitatea româneasca a fost atacata prin falsificarea istoriei nationale, punerea sub semnul întrebarii a unitatii limbii române, descurajarea afirmarii apartenentei etnice si tratamentul discriminatoriu aplicat unor institutii de presa de limba româna. În plus, la probleme pentru care exista solutii tehnice, cum ar fi solicitarea de a deschide doua consulate la Balti si Cahul sau micul trafic de frontiera, am primit raspunsuri propagandistice care, de fapt, lovesc chiar în interesele cetatenilor din Republica Moldova.
Doamnelor si domnilor,
În ultimii patru anii, în pofida sincopelor, ne-am straduit sa relansam relatiile bilaterale. Datorita acestor eforturi si convingerii ca este în interesul cetatenilor ambelor state sa beneficieze de avantajele unei relatii constructive, am reusit sa avem aproape în fiecare an întâlniri si convorbiri la nivel de sef de stat, de Prim-ministru, de ministru de externe.
Am propus si s-a realizat un maximum de angajare în planul dialogului politic. De fiecare data, la sfârsitul unui asemenea parcurs optimist, liderii de la Chisinau au lansat, printr-o diplomatie publica gresit înteleasa, cele mai diverse acuzatii, nefondate, la adresa partii române, menite sa blocheze aproape tot ce se realizase anterior. Nu am renuntat, nu ne-am angajat pe calea disputelor sterile, nu am anulat resurse sau întelegeri deja convenite, ci am continuat sa mentinem toate ofertele pozitive, care raspundeau intereselor cetatenilor din România si din Republica Moldova. Suntem convinsi ca nu avem dreptul sa intram într-o logica a escaladarii, nici din perspectiva specificitatii relatiilor bilaterale si nici din cea a spiritului normelor europene. Nu vom abdica de la valorile europene si nici de la obligatiile ce ne revin prin prisma unitatii istorice, de limba si cultura, între cele doua state.
În pofida unei abordari în care am dovedit deschidere si dorinta de dialog, suntem din nou confruntati cu atitudini ostile din partea autoritatilor din Republica Moldova, cu acuzatii fara precedent. Acuzatii, dar nu si probe!
Încercarea de externalizare a originii problemelor interne din Republica Moldova, de închipuire a unui dusman extern si, pornind de la o asemenea abordare, acuzatiile la adresa statului român, sunt inacceptabile si ridica semne serioase de întrebare asupra motivelor, scopurilor si semnificatiilor politice ale acestui tip de atitudine.
De fapt se încearca punerea pe seama românilor si a statului român a responsabilitatii pentru pasii înapoi facuti în procesul de democratizare, chiar responsabilitatea pentru dificultatile economice si sociale prin care trece Republica Moldova. Aceste acuzatii ma obliga sa afirm ca nu România este responsabila pentru esecul democratizarii Republicii Moldova, ci cei care o conduc în mod periculos înapoi spre trecutul comunist sovietic.
Afirmatiile autoritatilor din Republica Moldova dovedesc rea credinta si încercarea de a dezinforma. Spre exemplu, autoritatile statului vecin au anuntat introducerea regimului de vize pentru cetatenii români, subliniind ca astfel cetatenii români vor plati taxe asa cum cetatenii Republicii Moldova platesc pentru vizele românesti. În realitate, cetatenii Republicii Moldova nu au platit niciodata taxa de viza, desi partea româna acorda anual circa 120 de mii de vize, mai multe decât toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc. Modalitatea de introducere de catre autoritatile de la Chisinau a regimului de vize pentru cetatenii români, care sunt în acelasi timp si cetateni europeni, s-a facut cu încalcarea acordurilor în vigoare dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana în materie de circulatie a persoanelor si denota atitudinea arbitrara si discriminatorie a autoritatilor de la Chisinau.
Acestea au afectat relatiile cu România prin initierea unor masuri ostile pe plan politic, mergând pâna la declararea ca persona non grata a ambasadorului nostru. Totusi, România nu a întreprins contramasuri si va ramâne consecventa sustinerii unei politici active în beneficiul cetatenilor Republicii Moldova si pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeana.
Å¢ara noastra a condamnat violentele si distrugerile care s-au înregistrat în timpul manifestatiilor de la Chisinau si a atras atentia asupra necesitatii respectarii normelor democratice. Responsabilitatea asigurarii ordinii de drept revine conducerii Republicii Moldova. Evenimentele de la Chisinau, unde autoritatile au permis, repet, au permis accesul manifestantilor în sediile principalelor institutii ale statului, ridica semne importante de întrebare. Violentele de acum o saptamâna, inclusiv devastarea unor institutii publice, nu au servit nici manifestantilor, nici opozitiei politice. Ele au servit exclusiv celor care, de fapt le-au provocat si le-au facut posibile, adica acelora care detin acum puterea.
Violenta nu este o solutie. Numai prin ajungerea la un acord asupra redemararii procesului de democratizare se poate iesi din impasul actual.
Suntem îngrijorati de represaliile pe care autoritatile Republicii Moldova le întreprind, de încalcarile grave ale drepturilor omului. Situatia este agravata de limitarea si blocarea activitatii reprezentantilor mass-media, actiuni prin care se încearca sa se ascunda opiniei publice abuzurile si comportamentul brutal al fortelor de ordine. Jurnalistii care mai pot transmite mentioneaza rapiri de persoane, retineri abuzive, amenintari, terorizarea cetatenilor, fabricarea de dosare, anchete fara asigurarea asistentei juridice pentru persoanele retinute.
Chiar daca alegerile parlamentare s-ar fi desfasurat corect, libertatile cetatenesti nu pot fi anulate. Am învatat din istoria recenta ca cenzura asupra mass-media, amenintarile si violentele asupra jurnalistilor reflecta un sentiment de ilegitimitate si nereprezentativitate.
Este condamnabila amenintarea cetatenilor cu folosirea armelor, amenintare venita din partea unor lideri marcanti ai Republicii Moldova si care tradeaza o atitudine de neînteles fata de valoarea unica a vietii fiecarui om. Atragem atentia ca utilizarea armelor împotriva populatiei civile, în rândul carora se regasesc si cetateni români, constituie o crima. În situatia înregistrarii, în asemenea circumstante, de victime omenesti, autoritatile române vor întreprinde toate masurile pentru aducerea în fata justitiei penale internationale a persoanelor care au executat si comandat astfel de actiuni.
România îsi manifesta preocuparea fata de agresarea si masurile ilegale întreprinse pâna acum împotriva cetatenilor români. Consideram ca neinformarea partii române cu privire la cetatenii tarii noastre care sunt, eventual, retinuti sau arestati, precum si interzicerea stabilirii de catre acestia a legaturii cu Ambasada României pentru asigurarea asistentei consulare constituie încalcari grave ale normelor internationale. Cerem autoritatilor de la Chisinau sa asigure imediat reprezentatilor consulari ai României accesul la cetatenii români eventual retinuti, daca aceasta situatie exista.
În ultimul timp au existat presiuni brutale fata de cetateni ai Republicii Moldova care îsi afirma identitatea etnica româneasca. Asemenea manifestari românofobe, încurajate de actuala putere din Republica Moldova, precum si limitarea prin orice forma a dreptului de exprimare libera cu privire la apartenenta etnica reprezinta manifestari inacceptabile de intoleranta, caracteristice unor guvernari profund nedemocratice, straine de spiritul european.
Represaliile care au loc în Republica Moldova, încalcarea libertatilor fundamentale, a drepturilor omului, a libertatii de expresie, expulzarea unor jurnalisti si acuzatiile la adresa statului român obliga România sa ceara efectuarea unei anchete europene asupra responsabilitatilor pentru represiunile din ultimele zile.
În conditiile în care masurile represive vor continua, România va analiza, în conformitate cu normele internationale, formele de asistenta umanitara si de protectie pentru cei a caror viata si integritate fizica sunt amenintate.
Doamnelor si domnilor,
Elogiez curajul si profesionalismul jurnalistilor care au reflectat corect evolutiile din statul vecin, asigurând accesul la surse de informare, atunci când acesta se dorea a fi limitat. Am apreciat gestul de solidaritate al institutiilor media din România care au oferit si vor oferi sprijin colegilor din Republica Moldova.
Amintesc ca prin articolul 7 al Constitutiei, statul român are obligatia sa acorde sprijin etnicilor români din afara granitelor. Vom continua sa acordam sprijin persoanelor din Republica Moldova care se considera români si simt româneste, pentru a-si pastra identitatea. Nu putem accepta ca românii de peste Prut sa fie izolati de restul Europei. Nu putem accepta ca, în special generatia tânara, sa nu aiba sansa de a circula liber si de a-si face studiile în tara noastra sau în restul tarilor europene.
În acest sens, amintesc ca legea româna prevede redobândirea, la cerere, a cetateniei române de catre fostii cetateni ai statului nostru si urmasii lor, care au fost privati de acest statut împotriva vointei lor. Constat însa ca procesul birocratic prevazut de aceasta lege limiteaza drastic numarul persoanelor care beneficiaza în mod real de ea. Ca urmare, am solicitat Guvernului sa adopte, în regim de urgenta, modificarea legii cetateniei astfel încât sa putem facilita si urgenta procesul de redobândire a cetateniei de catre cei care si-au pierdut-o abuziv si de catre famiile acestora, pâna la gradul trei.
Astfel, românii din Republica Moldova îsi vor putea recapata în mod accelerat cetatenia româna si vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene.
Vom continua sa oferim acces nediscriminatoriu si gratuit tuturor tinerilor din Republica Moldova care doresc sa studieze în limba româna în învatamântul preuniversitar si în învatamântul superior din România. Vom continua sa sustinem prin proiecte si programe culturale spiritualitatea româneasca din Republica Moldova. Vom continua sa oferim posibilitatea ca reprezentantii autoritatilor locale de peste Prut sa beneficieze de expertiza colegilor români. Vom continua sa sprijinim dezvoltarea societatii civile din Republica Moldova, cunoscând, din experienta proprie, beneficiile pe care aceasta le aduce consolidarii democratice.
Acum doresc sa ma adresez în mod special tinerei generatii de peste Prut:
Dragi tineri care va puneti speranta în România, care va puneti speranta în institutiile europene,
Viitorul nu poate fi decât al vostru! Aveti încredere în fortele libertatii!
Totalitarismul comunist reprezinta trecutul si îsi are locul numai în manuale si în cartile despre crimele sale.
Republica Moldova nu mai poate fi izolata. La 20 de ani de la caderea zidului Berlinului nimeni nu mai are dreptul sa ridice un zid între tarile noastre.
Doamnelor si domnilor,
Azi, la granita de rasarit a Uniunii Europene, are loc un conflict între doua sisteme de valori.
Pe 18 decembrie 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeana, în numele valorilor europene si universale, am tinut sa condamn regimul comunist din România. Azi constat cu îngrijorare ca realitati pentru care am condamnat oficial regimul comunist se regasesc la frontiera României secolului al-21-lea: absenta statului de drept, discriminarea etnica, reprimarea oponentilor, cenzura, atacarea culturii române, utilizarea saraciei pentru a crea dependenta de puterea politica, amenintarea cu folosirea fortei împotriva propriilor cetateni. Iata elemente care, luate împreuna, creeaza o atmosfera de teroare.
La doua decenii de la revolutiile anticomuniste din 1989, tin sa reafirm valorile supreme care i-au inspirat pe cei care au decis sa nu mai traiasca în minciuna: libertatea individului nu poate fi negociata; nu exista nici o justificare pentru înjosirea fiintei umane în numele unei false ratiuni de stat ori de partid; nimeni nu detine monopolul adevarului si nimeni nu poate sa nege dreptul cetatenilor la exprimarea propriilor opinii, la libera circulatie, la organizare politica în partide independente.
Fac un apel catre toate partidele politice din România, catre toti liderii de opinie, sa înteleaga acest moment ca un moment al solidaritatii nationale, ca un moment care nu trebuie sa ne divizeze, ca un moment în care trebuie, dimpotriva, sa le aratam tuturor ca suntem realisti, uniti si ca stim sa ne aparam interesul national.
România reafirma principiile Cartei ONU si pe cele ale Actului Final de la Helsinki, chemând la respectarea integritatii teritoriale, suveranitatii si independentei Republicii Moldova. În acelasi timp, avem o datorie legala, morala si de onoare fata de românii de peste Prut.
România va sprijini în continuare democratizarea si europenizarea Republicii Moldova. Vom accelera acordarea cetateniei române celor care au acest drept, vom folosi toate instrumentele politicii nationale si europene pentru a întari legaturile culturale si relatiile economice cu Republica Moldova, pentru a dezvolta asistenta acordata administratiei centrale si locale, pentru a facilita accesul elevilor si studentilor la resursele educationale din România.
Doamnelor si domnilor,
România nu va permite transformarea Prutului într-o noua cortina de fier, Prutul trebuie sa fie doar o linie de demarcatie temporara a frontierei Uniunii Europene, pâna la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeana, proces pe care tara noastra îl va sustine neconditionat.
Va multumesc!
SURSA: AMOS News