„Buna ziua,
Sunt de acord cu ordinea pe care ati stabilit-o dumneavoastra, dar pentru ca dialogul sa fie complet, stiu ca dumneavoastra aveti întrebari pentru executiv, eu nu sunt exact partea de executiv care va trebuie, dar ma intereseaza agricultura si voi transfera mesajul catre executiv. Dar pentru ca discutia sa fie completa, poate luarile dumneavoastra de cuvânt primesc si raspunsuri pe care le ridic eu, nu ca Presedinte, ci ca un om care priveste la ce se întâmpla în economia româneasca. Si sunt câteva elemente. Spre exemplu, avem 1,2 milioane fermieri. E bine? E rau? Ce solutii am avea sa comasam pamânturile daca nu este bine cu 1,2 milioane fermieri, din care cea mai mare parte ferme de subzistenta? O alta întrebare la care poate nu acum, nu aici, dar sa încercam sa schitam raspunsuri macar care sa sprijine executivul în a lua masurile necesare. Anul trecut au ramas nelucrate 3,5 milioane de hectare de pamânt. 3,5 milioane hectare. Este un alt lucru care pe mine, ca om care nu stie mare lucru despre agricultura, ci doar o vede, îmi ridica semne de întrebare. O alta zona care mi se pare de mare interes si careia trebuie sa-i dea chiar agricultura un raspuns, sigur, în tandem cu Guvernul. Patronate, sindicate din agricultura împreuna cu Guvernul. Cum am ajuns sa importam 70 la suta din alimente? Nu cumva suntem doar un producator de materie prima si nu valorificam productia? Mai exportam si ceva grâu, ceva subventie? Este o alta întrebare careia la nivel de politici agricole trebuie sa-i gasim raspuns. Care ar fi solutiile sa industrializam agricultura? Vreau sa traduc, sa nu fie confuzii. Cum facem sa putem valorifica printr-o industrie alimentara performanta productia agricola? Sigur, cresterea animalelor este un alt subiect. Poate facem noi ceva salamuri si mezeluri în tara, dar importam o mare parte din carnea pe care o utilizam în industria de profil.
Subventiile: nu va ascund, în baza unei discutii pe care am avut-o la Azomures am promovat ideea - Guvernul sa subventioneze cu îngrasaminte campania agricola din aceasta vara. Ne-am lovit de un lucru la care nu ma asteptam. România a atins plafonul maxim de subventie pe care-l poate acorda anul acesta. Este ultimul raspuns la care ma asteptam. Probabil din dezinformare, din faptul ca nu eram bine informat. Acordarea de subventie sub forma de îngrasaminte este un tip de ajutor nelegal. E ajutor de stat neaprobat, deci avem o problema. Iata câteva întrebari la care poate în discutie, dincolo de problemele dumneavoastra, gasim un raspuns. Mai este o realitate pe care am vazut-o tot în statistici. România are circa patru milioane de hectare teren ecologic, a doua tara dupa Franta ca suprafata de teren ecologic. Franta are 4,5 milioane. Cum gasim solutii de valorificare a acestui avantaj de a genera productie ecologica? Sunt întrebari. Deci am vrut poate în pachetul de probleme, asa cum le ridicati dumneavoastra, sa gasim raspunsuri si aici. Nu va spun de un credit de circa 90 de milioane de euro de la Banca Mondiala pentru irigatii, din care în cinci ani s-au utilizat 10 milioane în refacerea sistemelor de irigatii.
Mai avem o realitate generata de schimbarile climatice. Aproape ca intram într-un ciclu ori seceta, ori inundatii. Ori, în perspectiva, o politica agricola trebuie sa aiba în vedere acest lucru. Probabil ca rar vom mai avea ani ca 2008, în care sa avem un optim de precipitatii. Dar dupa cum vedeti, în ultimii cinci ani, cu exceptia lui 2008, ori am avut seceta, ori am avut inundatii. Sunt întrebari pe care eu mi le pun, carora dumneavoastra ca specialisti trebuie sa le dati raspunsuri si Guvernul sa le puna în aplicare. Stiu ca iarasi se vor supara multi ca Presedintele, ce cauta Presedintele la o întâlnire cu agricultorii? Cauta, pentru ca agricultura este în tara aceasta, ma preocupa si având un parteneriat cu Guvernul putem discuta. În plus, sunt unul dintre politicienii care sustin fara rezerve ca industriile care pot fi delocalizate nu sunt industrii sigure pe termen lung în România. Dar agricultura, terenurile nu se pot delocaliza, cum nu se pot delocaliza nici muntii si Marea Neagra pentru turism. Sunt doua sectoare de care trebuie sa tinem cont si care sunt sigure în evolutiile viitoare. Sigur, oricine spune: „Avem otelarit”. Da, dar nu avem minereu de fier. Îl aducem din Brazilia, sau din Australia, sau mai stiu eu de unde. Riscul de delocalizare la astfel de industrii exista. Mâine, poimâine, nu vreau sa fie interpretata ca o proorocire, si Dacia se va produce în Kazakhstan daca se creeaza conditii de salarizare care nu mai fac rentabila mentinerea Daciei aici. Dar agricultura, o industrie alimentara care sa valorifice agricultura sub toate aspectele ei, nu ma refer strict la cereale, ca vorbim de carne, de sfecla, de orice, porumb si asa mai departe, nu se va delocaliza niciodata.
Probabil ca urmatoarea criza va fi cea alimentara, datorita cresterii explozive a populatiei. România trebuie sa se pregateasca pentru astfel de vremuri. Cum de asemenea sustin fara rezerve ca turismul este o alta industrie, unde agroturismul este parte din activitatea dumneavoastra, agroturismul poate aduce valoarea adaugata uriasa capacitatii agricole pe care România o are. Sunt câteva întrebari pe care mi le pun. Eu stiu ca aveti dumneavoastra foarte multe. As încheia facându-va doar în câteva cuvinte o imagine minimala a acordului cu FMI. Vreau sa stiti ca România acum nu este în situatia de a apela la un ajutor pentru salvare. România a facut un acord preventiv, pentru ceea ce intuim ca va urma. Si în mod categoric n-am putea face fata onorabil unei agravari a situatiei economice globale. Vin la noi acasa, a situatiei ecologice europene cu implicatii extraordinare în economia româneasca datorita contractiei majore a pietelor de export. Veti vedea previziunile care vor aparea în saptamânile urmatoare. Sunt mai rele decât cele de pâna acum. Si ar fi fost un act greu de etichetat daca nu ne puneam aceasta centura de siguranta, un acord cu Uniunea Europeana si cu Fondul. Deja nu mai este un secret. Discutam de circa 20 de miliarde. Dar cea mai mare parte a acestor bani, aproape 13 miliarde se duc în transe, cu o transa de cinci miliarde în luna mai, în Banca Nationala si nu în consum, la Banca Nationala pentru consolidarea rezervei.
Si aici este momentul sa spunem foarte franc un lucru: avem o rezerva de circa 26-27 de miliarde, nu stiu cifra la zi. Din acesti bani, si aceasta este limita obligatorie pe care România trebuie sa o aiba ca rezerva în Banca Nationala, dar din acesti bani 12 miliarde sunt banii bancilor comerciale. Deci în mod real banii românesti sunt doar jumatate sau undeva în jur de jumatate din rezerva Bancii Nationale. Ori de acesti bani ai bancilor comerciale avem nevoie acum în economie. Nu le putem cere sa asigure economia cu bani în conditiile în care noi le tinem 40 la suta din resursele lor în rezerva Bancii Nationale. Si atunci Banca Nationala trebuie sa-si completeze rezerva din surse de la Fond pentru ca pe masura ce este necesar sa diminueze rezervele bancilor comerciale din Banca Nationala ca sa poata alimenta cu bani economia. În acelasi timp, filozofia a fost sa se angajeze si un credit de la Uniunea Europeana care sa acopere nevoile bugetului de stat în asa fel încât Ministerul Finantelor sa nu mai mearga sa atraga toate resursele de pe piata pentru cheltuielile pe care si le-a planificat în buget, lasând agentilor economici lichiditatile pe care bancile comerciale le pot pune la dispozitie. Ceea ce va avea impact pe doua zone. Se va pune mai bine sub control deprecierea leului. Si eu cred ca se va întari leul putin, cel putin în perioada urmatoare. Momentul cel mai bun pentru leu va fi în mai, când se vor vira acele cinci miliarde în rezerva BNR. Si în acelasi timp, va sprijini la coborârea dobânzilor bancilor comerciale o lichiditate care se creeaza pe piata si în care nu mai intervine Ministerul Finantelor sa adune banii, cum s-a întâmplat în ianuarie si februarie. Decembrie, ianuarie, februarie au fost luni în care Ministerul Finantelor a cam adunat tot ce era în sistemul interbancar. Am spus aceste lucruri doar în câteva cuvinte. Sunt multe de spus despre acordul cu Fondul si probabil vom gasi alta ocazie. Înteleg ca astazi chiar seful delegatiei Fondului a facut o prezentare a acordului. Altceva nu as mai spune în momentul de fata.”
SURSA: AMOS News