Aceste modificari juridice nu fac decat sa anuleze efectele dezincriminarii a insultei si calomniei din Codul Penal, prin stipularea unor masuri draconice pentru presa plasate de aceasta data in noul Cod Civil. Ne alaturam eforturilor facute de organizatiile neguvernamentale si profesionale care doresc eliminarea din noul Cod Civil a unor asemenea aberatii juridice. IPRR considera ca:
1. Initiativele de limitare a libertatii de exprimare care se regasesc in modificarile la Codului Civil, propuse de Guvern si de Ministerul Justitiei, reprezinta o alta consecinta nefasta a fenomenului de „stat capturat” care domina Romania. Fenomenul se traduce prin capturarea parghiilor politice si juridice ale statului de catre grupurile de interese private infiltrate in sectoarele decizionale ale statului. Aceste grupuri produc si promoveaza legi care le sustin activitatile ilegale, si le protejeaza de investigatiile presei. Prin modificarile la noul Cod Civil propus de ministerul de justitie (articolele 263 - 274 care reglementeaza activitatea de presa) constatam ca una din puterile in stat (puterea judecatoraesca) tinde sa fie transformata in instrument de intimidare si chiar represiune impotriva celei de „a patra puteri” in stat –presa.
Pentru a demonstra dubla masura aplicata de guvern si Ministerul Justitiei in tratarea presei in noul Cod Civil sa analizam contrastul intre grija legiuitorului fata de "imaginea persoanelor publice" (citeste deminitari ai statului) si indiferenta fata de persoana jurnalistului. Desi pretinde ca porneste de la principiul absolut nobil al „protectiei demnitatii persoanei”, Ministerul Justitiei nu manifesta niciun interes fata de deminitatea jurnalistilor. Modificarile guvernului pe acest text juridic nu spun absolut nimic despre niciun instrument de reparare a prejudiciului produs jurnalistilor, in cazul in care procesele le-au fost intentate cu rea credinta de catre acele „persoane publice” (citeste din nou demnitari) care s-au simtit "lezate" de investigatiile lor. Noul Cod civil nu reglementeaza situatia in care activitatea jurnalistului va fi interzisa vremelnic prin ordonanta presedintiala, dar ulterior, dupa judecarea procesului, se va dovedi ca jurnalistul nu a produs nici un prejudiciu, iar masura provizorie a fost gresita.
2. Modificarile propuse de guvern survin inoportun intr-un climat public deja macinat de suspiciunile fata de coruptia clasei politice si a acelor demnitari ai statului care isi continua abuzurile intr-o perfecta stare de impunitate. Totodata, noile modificari din Codul Civil referitoare la presa survin la putin timp dupa ce seful statului a pierdut procesul cu jurnalistul Cristian Oprea de la „Cotidianul”.
Pe fundalul existentei in continuare a coruptiei la nivel inalt, mai ales in interiorul corpului legislativ (aspect subliniat si de ultimul raport al Comisiei Europene pe Justitie pentru Romania), pe fundalul tendintelor tot mai accentuate ale sefului statului de a declansa conflicte cu presa, mai ales intr-un an in care vom avea un scrutin prezidential, oamenii politici pot fi suspectati ca fac tot posibilul sa inchida gura jurnalistilor. Clasa politica, inclusiv presedintele Basescu, au informatii clare ca, la baza raportului pe justitie al Comisei Europene, au stat in primul rând cazurile de coruptie dezvaluite de presa. Poate ca acest lucru deranjeaza. Ne intrebam: intr-un an electoral pentru el, presedintele României doreste, pentru a fi sprijinit de toate partidele politice, o silenzio stampa in privinta coruptiei la nivel inalt? Sprijin electoral contra musamalizarii actelor de coruptie deja investigate si facute publice de presa? Stim ca au fost ocazii in care seful statului insusi s-a rafuit serios cu presa privata, acuzand-o uneori ca este manipulata de patronii-moguli care s-ar simti vizati de discursul sau justitiar. Atragem insa atentia ca, asa cum exista „mogulii de presa”, pot exista si moguli ai institutiilor publice (justitie, parlament, guvern, presedintie, alte institutii publice) care ca au tot interesul, se pare, ca activitatea lor defectuoasa, ba uneori chiar ilegala, sa nu fie expusa opiniei publice. Unul din cazurile flagrante este acela in care, desi a promis ca elimina coruptia si politizarea din institutiile publice de media (vezi si cazul Societatii Romane de Radiodifuziune), seful statului nu este sensibilizat deloc de conducere radioului public, compusa din persoane deja puse sub invinuire de Departamentul National Anticoruptie, dar care se bucura in continuare de toate privilegiile functiilor lor.
3. Este ridicol demersul Ministerului Justitiei de a se inspira – dupa cum ii convine – din modele de Cod Civil din zone care nu au nimic in comun cu legislatia Uniunii Europene. Or, in spatiul european s-a demonstrat ca justitia din statele membre ale Uniunii Europene pune mai presus de „imaginea persoanelor publice” interesul public. Daca umilii servitori ai unei clasei politice corupte din Romania cred ca jurnalistii romani se vor speria de acest nou cod civil, inspirat din legislatia elvetiana si din cea canadiana, si nu vor mai scrie liber, se inseala! Jurnalistii romani, ca si ceilalti cetateni ai tarii care au apelat cu succes la instantele europene, dupa ce au fost injositi de o justitie nationala defectuoasa, pe alocuri corupta, se vor adresa si ei din nou Curtii europene pentru Apararea Dreptrurilor Omului, unde isi vor castiga dreptul de a se exprima liber.
4. Consideram ca organizatiile neguvernametale si cele profesionale trebuie sa isi uneasca eforturile si, pe langa sensibilizarea opiniei publice din Romania, ar trebui sa ia in calcul si o posibila campanie dusa la nivel european si international pentru denuntarea abuzurilor la care se preteaza distinsa clasa politica din Romania.
SURSA: AMOS News