Rubrica realizata de Costin Tuchila – În anii 1936 – 1937, repertoriul teatrului radiofonic este alcatuit preponderent din piese românesti, multe dintre ele scenarii scrise special pentru radio de Tudor Musatescu („Domnul cu camelii”, „Obligatii”, „Trecut, prezent si viitor”), Victor Ion Popa („Mica publicitate”, „Hotul din avion”), Sarmanul Klopstock („Parodia omului”), Ion Sârbul („Pateul de iepure, „Numele de familie”) s.a. „Au fost doi ani de dramaturgie nationala si în special de biruinta a scenariului original” (Victor Craciun, „Momente din evolutia Teatrului radiofonic” în „Teatrul radiofonic”, vol. I, Bucuresti, Oficiul de presa si tiparituri al Radioteleviziunii Române, 1972).

Nu putem sti care a fost calitatea artistica a acestor montari dar având în vedere experienta acumulata, de aproape un deceniu, specializarea actorilor din „trupa pentru radio” a lui V. I. Popa si continua perfectionare a mijloacelor tehnice, se presupune ca multe dintre aceste transmisii au fost de succes.

 
Foto: Lucia Sturdza-Bulandra

În aceeasi perioada, dramaturgia nationala este reprezentata prin piese de Caragiale („O noapte furtunoasa” cu Al. Ghibericon, Victoria Mierlescu, Maria Voluntaru, „Conu Leonida fata cu reactiunea” cu V. Antonescu si Sonia Cluceru), dramatizari dupa schitele lui Caragiale realizate de regizorul Ion Sahighian („Un voiaj de placere”) si P. Manolescu („Lozurile pierdute”), „Fântâna Blanduziei” de Alecsandri, care îi avea în rolurile principale pe Ion Manolescu si Eugenia Popovici, „Viforul” de Delavrancea (cu Ion Gheorghiu în rolul lui Stefanita Voda si Dem Psatta în Luca Arbore), „Rapsozii” de Victor Eftimiu, „Muscata din fereastra” de V. I. Popa. Se reiau cu succes montari mai vechi: „Saptamîna lumi­nata” de Mihail Saulescu, care se difuzase în premiera în 3 martie 1929, fiind bine primita si „Calatorului îi sade bine cu drumul” dupa I. Al. Bratescu-Voinesti, reluata frecvent probabil la cererea ascultatorilor.

 
Foto: Tony Bulandra în rolul titular din „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand (Teatrul National din Bucuresti, 1927)

Din dramaturgia universala, slab reprezentata în acesti ani, retine atentia comedia „Vicleniile lui Scapin” de Molière. Apar în mod curent în distributii: Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, Ion Mortun, George Vraca, Maria Mohor, Ana Luca, Sorana Å¢opa, Ion Gheorghiu, Ion Fintesteanu, Sonia Cluceru, Maria Voluntaru, Costache Antoniu, Gr. Marculescu, Al. I. Ghibericon, Ion Sârbul, Agepsina Macri-Eftimiu, N. N. Matei, Silvia Hodos, N. Brancomir, G. Baldovin, Ion Manu, Eugenia Popovici, Natasa Alexandra, Victoria Mierlescu, Ma­rietta Sadova, Elvira Godeanu, G. Demetru, Clody Bertola, Emil Botta, Mircea Balaban, Al. Critico, Sabina Musatescu, Coco Demetrescu, Lily Carandino, Paul Stratilat, Dem. Psatta, At. Mitric.

 
Foto: George Vraca în Richard al III-lea de William Shakespeare

Accentul repertorial se schimba la începutul anului 1938, când, la interval scurt, se difuzeaza doua montari pretentioase: „Electra” de Sofocle (16 ianuarie) cu Maria Mohor în rolul titular, în regia lui Victor Bumbesti, cu muzica de Paul Constantinescu, urmata de „Hamlet” (20 februarie 1938), cu Ion Ma­nolescu în rolul lui Hamlet, alaturi Aura Buzescu, Maria Mohor, Dem Psatta, Nicu Dimitriu, N. N. Matei, Paul Stratilat, At. Mitric (regia: Victor Bumbesti), apoi „Avarul” de Molière, cu Nicolae Soreanu în rolul lui Harpagon si „Familia anticarului” de Goldoni.

 
Foto: Ion Manolescu în Satin din „Azilul de noapte” de Maxim Gorki

Seful serviciului teatral era în aceasta perioada poetul Horia Furtuna, care mai ales în perioada grea din anii razboiului, cu sincope în difuzarea emisiunii de teatru la microfon, cu momente de cumpana, reuseste sa alcatuiasca un repertoriu coerent, structurat în cicluri: „Opere dramatice reprezentative”, „Succese teatrale de odinioara”, „Drame cu subiect roman”, „Piese celebre într-un act”.

 
Foto: Aura Buzescu

Repertoriul propus de Horia Furtuna este considerat de Victor Craciun „unul dintre cele mai bune din întreaga evolutie a Teatrului radiofonic” pâna la 23 august 1944.
În 1941, dupa un an de relativa eclipsa, „se încearca o restabilire a Tea­trului radiofonic. Emisiunea este programata saptamânal miercuri seara; sunt din nou solicitati dramaturgii sa scrie pentru microfon, unele scenarii se difuzeaza în cadrul «Orei copiilor» si «Orei satului». Citabile sunt lucrarile originale: «Vlad Å¢epes» de Dem Psatta, «Obligatii» de Tudor Musatescu, «Când cânta cocosul» («Când doi se cearta, al treilea se-nsoara») de Marin Iorda, «Acceleratul 139» de Ion Mincu-Lehliu, «Fat-Frumos» de Horia Furtuna, «Romeo si Julieta la Mizil» de G. Ranetti, «Paul si Virginia» de M. Drumes, «Ovidiu Sicana» de I. A. Bassarabescu, «Cuiul lui Pepelea» de T. Pamfile si V. I. Popa si adaptarile dupa «Curcanii» de Gr. Ventura (adaptare de Dem Psatta), «Cetatea Neamtului» de V. Alecsandri (adaptare de D. Almas), «Luceafa­rul» de Barbu Delavrancea (adaptare de Al. Hodos), «Baba Hârca» de Matei Milo, «Kir Ianulea» dupa I. L. Caragiale.

 
Foto: Horia Furtuna

Atrag atentia si câteva piese pentru copii semnate de At. Mitric, Marin Iorda, V. I. Popa, Dem Psatta ca si alte lucrari de N. Moldoveanu, Virgil Stoenescu etc. Din literatura uni­versala sunt transmise «Lautarul din Cremona» de Fr. Coppée, «Å¢aranul baron» de Holberg, «Hamlet» (la 12 octombrie), cu Ion Manolescu în rolul titular, N. Baltateanu, Maria Mohor, Lily Carandino, C. Sincu, N. N. Matei. Din toamna spectacolele radiofonice au fost din nou mutate duminica. Redactia tea­trala […] organizeaza un ciclu de capodopere ale dramaturgiei universale, fiecare transmisie fiind prefatata de personalitati ale vietii noastre culturale. Astfel, despre «Hamlet» vorbeste I. Botez. În aceeasi saptamâna, miercuri se difuzeaza «Cidul» de Corneille cu N. Brancomir în rolul titular, prezentarea apartinând lui Vladimir Streinu (re­gia ambelor spectacole: V. Bumbesti). Urmeaza, la 19 octom­brie, «Faust» (prefata: Em. Bucuta, Faust – N. Brancomir, Mefisto – Ion Manolescu, Margareta – Lily Carandino), la 26 oc­tombrie «Nora» de H. Ibsen (cu Agepsina Macri-Eftimiu, A. Pop-Martian, G. Ciprian), la 29 octombrie «Enric al IV-lea» de Luigi Pirandello (cu G. Vraca), la 2 noiembrie Liviu Rebreanu prezinta spectacolul «O scrisoare pierduta» (care se da în interpretarea actorilor N. Brancomir, M. Pella, Mircea Balaban, N. N. Matei). Pâna la sfârsitul anului se mai difuzeaza: «Ruy Blas» de Victor Hugo (în rolul titular Tony Bulandra), «Pygmalion» de Bengescu-Dabija (cu Dem Psatta), «Banul Maracine» de V. A. Urechia, «Sa nu glumesti cu dragostea» de C. Nottara dupa A. de Musset, «Jianu» de Vasile Leonescu si Dutescu Dutu (în rolul principal: A. Pop-Martian), «Fântâna Blanduziei» de V. Alec­sandri cu Tony Bulandra în Horatiu si Anca Sahighian în Getta, «Roma învinsa» de Parodi – traducerea lui I. L. Caragiale, pre­fata de Serban Cioculescu –, «Iulius Cezar» de Shakespeare si «Conu Leonida fata cu reactiunea».” (Victor Craciun, lucr. cit.).
SURSA: AMOS News